Colonel aviator GHEORGHE STĂNICĂ

S-a născut la data de 7 februarie 1931 în localitatea Piatra, județul Constanţa. A absolvit Şcoala militară de ofiţeri aviaţie nr. 2 de la Focşani, fiind promoţie 30 decembrie 1951, brevetat pe avionul IAK-11.

A fost încadrat instructor de zbor pe avionul Nardy, la şcoala militară de ofiţeri aviaţie nr. 2 Focşani. Printre piloţii de legendă cărora le-a fost instructor pe acest tip de avion au fost Iancu Gheorghe şi Adămiţă Vasile, care vor face parte din prima escadrilă de avioane supersonice din România, Escadrila 1-a din Regimentul 226 Aviație Vânătoare Reactivă de pe aerodromul Deveselu, încadrată cu avioane MiG-19. Cu colonelul aviator Iancu Gheorghe va fi coleg, peste ani, ca piloţi de încercare la Centrul de Încercări în Zbor Craiova pe avionul IAR-93 pentru o scurtă perioadă de timp.

În anul 1956 este încadrat instructor de zbor la Regimentul aviaţie şcoală cu reacţie de pe aerodromul Bacău, pe avionul Mig-15, unde va fi prieten şi coleg cu un alt mare pilot al aviaţiei militare reactive româneşti, Mako Alexandru.

În anul 1960 a fost trecut în rezervă şi reprimit în toamna anului 1961, când a fost încadrat pilot în cadrul Escadrilei a III-a de la Regimentului 91 Aviație vânătoare de pe aerodromul Deveselu, în patrula comandată de Oprescu Nicolae. Comandant al acestei escadrile era maiorul Dumitraş Vasile, iar locţiitor maiorul Liubec (ulterior Cristescu) Vladimir. A trecut ulterior pe avionul MIG-21, îndeplinind funcţia de comandant de escadrilă în cadrul Regimentului 91 Aviație Vânătoare de pe aerodromul Deveselu, iar în anul 1968 a fost încadrat pilot de încercare la Uzina de Reparații Aeronave Bacău.

În 31 octombrie 1974 a executat primul zbor cu avionul militar reactiv de producţie românească IAR-93, pe aerodromul Bacău, zbor care a avut durata de 20 de minute.

În perioada 1976-1978 a activat pilot de încercare pe avionul IAR-93 la Centrul de Încercări în Zbor Craiova.

În anul 1978 a fost încadrat la Pipera, la Întreprinderea de avioane Bucureşti, unde a fost pilot de încercare pe avioanele BN-2.

În întreaga sa carieră a zburat un număr de 29 de tipuri de avioane şi variante ale acestora, executând un total de 3952 ore şi 34 minute de zbor cu 10.386 de aterizări, din care 13 tipuri de avioane clasice-Bucker, Fleet, Nardy, Ju-52 B, Fiesler Storch, PO-2, IAR-80, IAK-11, IAK-18, IAR-813, An-2, BN-2 şi IAR-827- pe care a executat 2137 ore şi 27 de minute de zbor cu 6237 de aterizări şi 16 tipuri şi variante de avioane militare reactive-UTIMIG-15, MIG-15, MIG-15 Bis, UTIMIG-15 varianta cehoslovacă, S-102, MIG-17 F, MIG-17 PF, MIG-19 P, MIG-19 PM, MIG-21 U, MIG-21F 13, MIG-21 RFM, MIG-21 SPS, MIG-21 M, L-29 şi IAR-93-pe care a executat 1815 ore de zbor şi 7 minute cu 4149 de aterizări.

Pe avionul IAR-93 a executat un număr de 125 de ore de zbor şi 32 de minute cu 134 de aterizări.

În întreaga sa carieră de pilot militar s-a confruntat cu mai multe cazuri speciale și situații deosebite în zbor pe care le-a rezolvat cu calm și profesionalism. Astfel, în data de 24 noiembrie 1977, în timpul unui zbor de încercare pentru determinarea vitezei maxime cu avionul IAR-93 dublă comandă cu numărul de înmatriculare 01, în echipaj cu colonelul Ailiesei Petru, la viteza de 1050 km/oră, s-a rupt stabilizatorul, avionul a intrat în vrie pe dreapta la înălţimea de 400 de metri, piloţii fiind nevoiţi să se catapulteze; colonelul Ailiesei Petru a catapultat la înălţimea de 300 de metri, iar colonelul Stănică Gheorghe a catapultat la înălţimea de 100 de metri, pe raza localităţii Vulpeni, județul Olt. De asemenea, în perioada în care a activat ca pilot de încercare la Pipera, la Întreprinderea de avioane București, a fost nevoit să aterizeze un avion BN-2 fără direcție.

Nu în ultimul rând, colonelul aviator Gheorghe Stănică este pilotul militar care a executat, în calitate de pilot de încercare la U.R.A. Bacău, ultimul zbor cu avionul MiG-19 din România, în data de 29 septembrie 1972, într-un zbor de transport avion MiG-19 PM, cu numărul de înmatriculare 018, de la Bacău pe aerodromul Deveselu.

A fost recompensat cu mai multe ordine şi medalii.

A ieşit la pensie în anul 1982 şi s-a stabilit în Bucureşti.

Text: Gheorghe Ion Vaida

2 comentarii

  1. Generația de azi ar trebui să vadă in zbor la Parada de „1 Decembrie”avionul IAR 93,(păstrat ca piesă istorică),nu ca piesă de „fier vechi”la Muzeul Aviației din Bucurrști.Să-l recondiționeze producătorul(Fb.Av.Craiova),și prezinte în zbor la metingurile aeriene din diferite județe

    Apreciază

    1. Sa stiti ca mai sunt 2 exemplare IAR-93 bune de zbor, expirate doar in timp, 239 la Avioane Craiova si 241 la INCAS Bucuresti (asta nu cred ca are 100 ore zburate), tinute in hangar, in stare buna, dar nu cred ca vor urca din nou spre cer!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s