Aviator Traian Popteanu

S-a nascut in Tara Motilor, in satul Margau, judetul Cluj (la acel moment parte componenta a Imperiului Austro Ungar ), in data de 7.04.1912 fiind al saptelea fiu din cei noua copii ai lui Petru de profesie plugar caraus si Maria casnica. Copilaria o petrece in satul natal unde urmeaza primele 5 clase primare. In 1925 este inscris la gimnaziul din Huedin pana in 1926 cand un frate de al sau Petru Popteanu sergent major la Cluj il ia in grija sa si il ajuta sa se inscrie in clasa II-a la Liceul Gheorghe Baritiu din Cluj unde ca sa poata urma liceul da si unele meditatii particulare altor elevi pe carcursul anilor de liceu iar in vacante isi ajuta tatal la carausie si munca campului. Termina liceul in anul 1932 luindu-si bacalaureatul cu bine, si se inscrie in toamna aceluiasi an la Academia de agricultura din Cluj, pe care insa nu o poate continua din lipsa de resurse materiale. In consecinta este nevoit sa-si reanalizeze optiunile si astfel o cariera in armata mai precis in aviatie apare ca fiind cea mai potrivita oportunitate pentru un tanar studios dar fara posibilitati de a-si continua studiile, acestea fiind gratuite si asigurand totodata si intretinerea zilnica. Astfel in toamna anului 1933 se decide si reuseste sa treaca examenele de admitere in Scoala de Ofiteri de Aviatie -Carol al II-lea Cotroceni ca al 31 -unulea clasat. Urmeaza aceasta scoala in cursul anilor 1933 – 1936. Conform fisei calificative din anul I de studiu ce se mai pastreaza in cadrul arhivelor militare este notat de comandantul companiei a 4-a elevi ca : ” Aptitudini fizice – Sanatos, rezistent. Infatisare placuta. La trageri a dat rezultate bune. Idem la sporturi. Calitati morale – Purtare buna, randuit cu o tinuta ingrijita. Simtul datoriei dezvoltat. Caracter frumos. Cultura profesionala – Pregatit multumitor, munctor, preseverent, judecata clara. Aptitudini de instructor, Educator si Comandant – Bun executant. Instructor bunicel. Pus la comanda a dat rezultate multumitoare. Calificarea generala (Concluzii ) – In general un elev bun cu suficiente calitati de militar . ” In cursul scolii este avansat la gradul de caporal la 1.02.1935 si la cel de sergent la 1.07.1935 iar la data de 5.10.1935 prin procesul verbal nr.6 este brevetat ca pilot de razboi obtinand brevetul nr. 1213. La inceputul anului 1935 ii moare tatal, mama sa ramanand in intretinerea fratilor sai. Absolva Scoala de Ofiteri de aviatie si la data de 1.07.1936 este inaltat la gradul de sublocotenent aviator prin Decretul Regal nr.1522/27.06.1936. Promotia de ofiteri aviatori 1936 din care face parte va purta numele ” Promotia Comandor Radu Irimescu ” si din ea fac parte intre altii si viitori eroi ai celei de-a doua conflagratii mondiale precum :

– Capitan aviator Petre Monciu – pilot de bombardiere Heinkel 111 in Grupul 5 Bombardament, doborat in primele zile de razboi la data de 25.06.1941 dupa ce executase o misiune de succes asupra garii Basarabeasca si terenului Tarutino si care desi se salvase initial cu parasuta a fost omorat la sol de catre sovietici. Pentru faptele sale a si fost distins de altfel post mortem cu Ordinul Virtutea Aeronautica de Razboi cu Spade cu Doua Barete.

– Capitan aviator Eftimopol Ioan, Cavaler al Ordinului Virtutea Aeronautica de Razboi cu Spade cu Prima Bareta, comandant al Escadrilei 60 din celebrul Grup 8 Asalt (Henschel 129) si ulterior al Grupului 8 Asalt – Picaj.

De remarcat ca odata cu absolvirea scolii fiecare absolvent pilot al ” Promotiei Comandor Radu Irimescu ” a primit ca si cadou de absolvire un superb ceas cronograf Longines calibrul ZN13 pe capacul careia este inscris numele promotiei si anul absolvirii.

Odata cu inaltarea la gradul se sublocotenent aviator la data de 1.07.1936 este repartizat la Flotila 1 Informatii Iasi in Escadrila 1 Observatie insa ramane detasat in Bucuresti pentru a absolvi si scoala de observatori aerieni. Absolva cursul de observatori aerieni la data de 29.10.1936 ( proces verbal nr. 31 ) obtinand brevetul de observator aerian nr. 951. Dupa absolvirea acestui curs se inapoiaza la data de 15.11.1936 la Flotila 1 Informatii Iasi unde fusese repartizat in cadrul Escadrilei 1 Observatie ca pilot pe avionul de antrenament si legatura Fleet F 10 G si avionul multirol Potez XXV. Continua pregatirea de specialitate in cadrul acestei unitati pana la data de 1.11.1938 cand este detasat a urma la Centrul de Instructie al Aeronauticii Bucuresti cursul de informatii necesar pentru avansarea la gradul de locotenent. Absolva si acest curs si revine la Flotila 1 Informatii in data de 23.11.1938. Ramane la Iasi pana la sfarsitul verii anului 1939, fiind intre timp avansat si la gradul de locotenent aviator la data de 6.06.1939 prin Decretul Regal 2296/3.06.1939. In aceiasi vara participa la manevrele (aplicatiile militare ) desfasurate la Medias – Deva, pentru ca la 1 Septembrie 1939 sa fie detasat la Flotila de Hidroaviatie in vederea repartizarii la aceasta unitate . Jurnalul de Operatii al acestei unitati il consemneaza ca prezentat la acesta unitate in data de 31.08.1939 iar o fotografie facuta cu doi dintre colegii sai pe faleza de la Cazino si datata 14.09.1939 consemneaza pe spatele acesteia ca in cele doua saptamani de la ajungerea sa in unitate activitatea de zbor a fost una intensa (” Dupa munca grea, odihna binemeritata . 14.09.1939 ”). In cadrul acestei unitati se specializeaza ca si pilot de hidroavion pe hidroavionul Savoia Marchetti 62 Bis. Incadrat in aceasta unitate participa la cel de-al doilea razboi mondial prima misiune din razboi executand-o in data de 23.06.1941 in echipaj cu Lt. obs. Gheorghiu Filimon, Slt. obs. Franklin Petrescu, Maistru radiotelegrafist Fofota Martian si Maistru mecanic Subtirica Alexandru. Misiunea a avut ca obiect cautarea de submarine a durat 1.55 h si s-a desfasurat la o inaltime de 1000 m. Urmeaza in continuare zeci de misiuni de recunoastere, cautare de submarine,cautare mine si escorte antisubmarin. Zboara in misiune de recunoastere si in ziua de 26.06.1941, zi memorabila pentru Marina Regala Romana cand este respinsa gruparea navala sovietica condusa de liderele Moskva si Harkov, soldata cu pierderea de catre sovietici a Distrugatorului Moskva.

In cadrul primei campanii pana la caderea Odessei executa 66 de misiuni de razboi ca pilot fiind citat in acest sens prin Ordinul de zi de Comandament nr. 619/28.10.1941. Demna de mentionat este misiunea din data de 13.07.1941 cand se descopera o mare parte a Flotei Rosii de la Dunare si cand reuseste sa salveze hidroavionul lovit de antiaeriana navelor sovietice la Chilia Veche. In acest sens Jurnalul de Operatiuni al Flotilei de Hidroaviatie consemneaza :

„13 Iulie 1941″

Explorare in regiunea nord est si est a Marii Negre. Supraveghere la Gurile Dunarii. Se semnaleaza 3 monitoare, o vedeta si doua cautatoare de mine. Hidroavionul este avariat de ACA sovietic, amerizeaza la Sulina, unde se repara si vine a doua zi. ”

Pentru data de 13 Iulie 1941 – „Fisele de zbor ” pastrate in cadrul arhivelor militare romane mentioneaza o misiune de ” Supraveghere zona „,

durata: 3, 25 h, inaltime 500 m , 2 amerizari ( nu una ca de obicei) cu un echipaj format din :

Piloti : Lt. Popteanu Traian

Adj. Ciurescu Stefan

Observator : Slt. Petrescu Franklin

Radiotelegrafist: Maistru Forfota Martian

Mecanic : Maistru Subtirica Alexandru

Dupa aceasta misiune echipajul apare consemnat in monitoarele oficiale ale epocii cu urmatoarele distinctii acordate :

Medalia Aeronautica de Razboi cu Spade clasa 3-a, I.D.R. nr. 1732/13.06.1942 publicat in M.Of. nr. 143/23.06.1942 „Maistrului clasa III Subtirica Alexandru, pentru frumoasa si rodnica activitate aeriana, cat si terestra. Mecanic si mitralieur de bord, a executat 33 misiuni cu 71 ore de zbor. Intr-o misiune, hidroavionul sau fiind grav lovit de obuzele A.A. inamice, comunica pilotului ca nu mai poate sbura decat maximum 15 minute, apoi sa amerizeze. Gratie acestui fapt pilotul reuseste sa amerizeze in baza Sulina, unde cu mijloace rudimentare, repara motorul, reusind a-l aduce la baza de plecare [B]”

Crucea de Aur a Ordinului Virtutea Aeronautica de Razboi cu Spade, I.D.R. nr.2840/11.10.1941 publicat in M.OF. nr. 249/20.10.1941 ” Locotenentului av. Popteanu Traian . In cursul unei misiuni de informare avionul sau a fost avariat de tirul A.C.A. al navelor inamice . Prin dibacia sa a salvat avionul, aducandu-l pana intr-o baza amica unde cu mijloace rudimentare l-a reparat. ”

Crucea de Aur a Ordinului Virtutea Aeronautica de Razboi cu Spade cu Prima Bareta, I.D.R. nr539/20.02.1942 publicat in M.OF. nr. 51/28.02.1942 ” Sublocotenentului obs. Petrescu Franklin, observator cu o frumoasa si rodnica activitate aeriana. Hidroavionul sau fiind grav avariat de un proiectil nu si-a pierdut cumpatul si a transmis prin radio avaria si locul unde a amerizat, salvand echipajul si materialul. A sustinut doua lupte aeriene cu un inamic mult superior. Are executate 65 misiuni pe front”.

Crucea de Aur a Ordinului Virtutea Aeronautica de Razboi cu Spade cu Prima Bareta, I.D.R. nr.539/20.02.1942 publicat in M.OF. nr. 51/28.02.1942 ” Maistrului cl. III Forfota Martian Radiotelegrafist de bord cu o frumoasa si rodnica activitate aeriana. Intr-o misiune hidroavionul sau fiind avariat de un proiectil A.A. inamic, nu si-a pierdut sangele rece si a transmis prin radio mesagiul dat de observator prin care a comunicat avaria si locul amerizarii. In urma informatiei transmisa la timp s-a putut lua masuri de salvarea echipajului si a materialului. Are 61 misiuni de razboiu. ”

Activitatea de razboi este deosebit de intensa si dura fapt ce determina ca inca din 1942 sa-i fie afectata starea de sanatate. Astfel din Procesul verbal nr. 6/11.07.1946 al Comisiei Administrative de Ancheta a Comandamentului Depozite Aeronautice intocmit in vederea cercetarii motivelor de trecere in retragere a Capitanului aviator Traian Popteanu se consemneaza : ” Intrunindu-ne in Comisiune pentru a constata cauzele care au determinat imbolnavirea de Rheumatism poliarticular si otita cataral bilaterala cu usoara diminuare de auz a Cpt. av. Traian Popteanu din Comand. Dep. Aeron. am constatat urmatoarele :

Rheumatismul a debitat in Sept. 1942, dupa 3 caderi fortate cu hydroavionul in Marea Neagra, suferite in 1941 si 1942, cu forma acuta, cu debut brusc, stare febrila si tumefierea art. tibio -tarsiene care s-au generalizat apos.

De atunci pana si pana in prezent a urmat tratament la Baile Herculane, Sanat. Elena Eraclide si Infirmeria Corpului.

In Sept. 1943 dupa un sbor in misiune, a facut o otita medie acuta stanga pentru care a fost tratat la Ambulanta nr. 81 in Odessa si apoi la Spitalul Civil Dr. Sion Constanta.

Din declaratiile medicului curant, Comandantul de unitate si Ofiterul Mecanic al Escadrilei (anexate la dosar), se constata ca numitul ofiter a amerizat de 3 ori fortat in Marea Neagra, fiind in misiune. ”

Este evident ca in acelasi registru mentionat anterior s-a desfasurat si misiunea consemnata in Inaltul Decret Regal nr. 1934/1.07.1942 prin care i s-a acordat Prima si a Doua Bareta la Ordinul Virtutea Aeronautica de Razboi cu Spade :

”Locotenentului Popteanu Traian pentru frumoasa si rodnica activitate aeriana, dând dovada de elan, spirit de sacrificiu si abnegatie. In timp ce mitralia un transport sovietic, hidoavionul sau fiind grav avariat de un proiectil A. c. A., facandu-i o spartura de 1 mp in plan si a gaurit rezervorul, a reusit sa amerizeze in rada portului Sulina, dupa 23 ore de sbor, salvând echipajul materialul. A executat 76 misiuni de razboiu.”

Acelasi decret regal consemneaza in cazul Slt. obs. Franklin Petrescu ( caruia i s-a acordat a Doua Bareta la Ordinul Virtutea Aeronautica de Razboi cu Spade ) urmatoarele : Sublocotenentului Petrescu Franklin pentru deosebita activitate aeriana ca observator. A mitraliat dela mica inaltime un convoi inamic, hidroavionul fiindu-i grav avariat de un proiectil A. c. A. sovietic, nu si-a pierdut cumpatul si a transmis locul, natura, drumul si viteza convoiului. Ca rezultat al acestor informatiuni

s’a declansat la timp aviatia de bombardament si s’a putut lua masuri de salvarea echipajului si materialului. A executat 74 misiuni pe front. ”

In 26 ianuarie 1942 Generalul german Konrad Zander viziteaza Flotila de Hidroaviatie si decerneaza un numar de 16 decoratii Crucea de Fier clasa a II-a personalului flotilei care s-a distins in cursul primei campanii. Printre cei decorati cu aceasta distinctie se numara si Lt.av. Traian Popteanu. Primeste ulterior si Ordinul Coroana Romaniei de Razboi cu Spade si Panglica de Virtute Militara in grad de Cavaler pentru ” fapte de arme savasite in razboiul contra Rusiei sovietice in anul 1941.”(I.D.R. 2169/29.07.1942 )

Data fiind experienta sa acumulata ca pilot pe hidroavionul Savoia 62 bis prin Ordinul de zi de Comandament nr. 55/9.07.1942 este numit instructor pe acest tip de hidroavion de la data de 1.04.1942 pana la data de 31.10.1942. Este probabil unul din ultimii instructori pe care aviatia romana i-a avut pentru acest tip de avion. De altfel inca din campania anului 1941 a avut sub tutela ca pilot prim in unele misiuni pe viitori eroi ai Aeronauticii Regale Romane, la acel moment piloti secunzi precum :

– Adjutant aviator Radu Alexievici viitor pilot Stukas Ju 87 in Grupul 3 Bombardament picaj, si mai apoi pilot de vanatoare . Detinator al Medaliei Virtutea Militara clasa I in 31.08.1943 si Cavaler al Ordinului Virtutea Aeronautica de Razboi cu Spade cu Prima Bareta ( I.D.R. nr. 1821/6.10.1944 ). Ranit in lupta la data de 9.01.1944 si mai apoi doborat in lupta aeriana ca pilot de vanatoare la data de 23.07.1944.

– Adjutant major aviator Andrei Ciobanas viitor pilot de vanatoare pe avionul IAR 80 in Grupul 1 Vanatoare, cazut in lupta aeriana cu aviatia americana in data de 21.04.1944, distins post mortem cu Ordinul Virtutea Aeronautica de Razboi cu Spade clasa Crucea de Aur ( I.D.R. nr. 2060/31.10.1944 ).

Vara anului 1942 aduce o noua provocare in activitatea profesionala in activitatea Lt.av. Traian Popteanu. Flotila de Hidroaviatie incepe sa fie echipata cu primele hidroavioane Heinkel 114 . Din data de 22.07.1942 apar consemnate in Fisele de zbor pastrate de arhivele militare romane zboruri de antrenament, proba si receptie a acestor noi hidroavioane in prezenta personalului german fiind consemnati in acest sens Adjutantul sef Latterieh Toni ca pilot si ca observatori soldatii Schroder Wolfgang si Gund Fritz.

Din data de 21.08.1942 in echipaj cu Slt. Obs. Franklin Petrescu , Lt av. Traian Popteanu desfasoara deja prima misiune operationala de razboi la bordul hidroavionului Heinkel 114, o misiune de explorare cu durata de 2.25 h desfasurata la inaltimea de 300 m. Urmeaza si alte noi misiuni. Din data de 12.09.1942 deja opereaza cu acest tip de hidroavion de la baza inaintata Hagi Bey de langa Odessa fosta hidroscala a hidroaviatiei sovietice in misiuni de escorta antisubmarin si explorare care dureaza pana la sfarsitul lunii Noiembrie 1942.

Anul 1943 este anul unor noi promovari. Astfel in data de 20.03.1943 este avansat la gradul de capitan aviator prin Decretul 765/1943. Tot in luna martie intre 2.03 – 25.03.1943 pleca in concediu de refacere a sanatatii la Baile Herculane unde urmeaza proceduri pentru ameliorarea durerilor reumatice. La 25 Mai 1943 este trimis din nou la baza Hagi Bey de langa Odessa pentru a relua misiunile operationale . Urmeaza noi perioade cu deplasari periodice la hidroscala Hagi Bey pana in 28.09.1943 cand revine definitiv in tara operand in continuare misiuni de escorta antisubmarina de la hidoscala Palazu.

La data de 1.11.1943 Comandantul Flotilei de Hidroaviatie Comandor Constantin Georgescu (‘’ Sarpele ‘’) trece in rezerva , comanda flotilei fiind preluata de Capitan Comandorul Gheorghe Borcescu. La aceiasi data comanda Escadrilei 101 din cadrul flotilei este preluata de Capitan aviator Traian Popteanu, iar comanda Escadrilei 102 de Capitanul aviator Nicolae Teodorescu. Capitanul aviator Traian Popteanu detine comanda Escadrilei 101 pana la data de 4.04.1944.

In cele din urma activitatea operationala de pilot combatatant a capitanului aviator Traian Popteanu inceteaza la data de 1.06.1944 afectiunile medicale dobandite in cursul razboiului agravandu-se si nemaipermitandu-i sa piloteze. Ca urmare este mutat in cadrul Subsecretariatului de Stat al Aerului la Directia Aviatiei Civile, ca ofiter subaltern insarcinat cu activitati din sfera scolilor de pilotaj civil, functie in care ramane pana la data de 1.02.1945. In aceasta functie este trimis de Ministerul aviatiei cu functiuni administrative si logistice la sfarsitul lunii Ianuarie 1945 la Miskolc in Ungaria si mai apoi la Lucenec in Cehoslovacia revenind din aceasta misiune in tara la data de 15.03.1945.

Intre timp pentru activitatea desfasurata pe frontul de est in calitate de pilot si comandant de escadrila este distins din nou la data de 6.10.1944 prin Inaltul Decret Regal nr. 1821 cu clasa Cavaler a Ordinului Virtutea Aeronautica de Razboi cu Spade, distinctie depasita in importanta doar de celebrul Ordin Mihai Viteazul (acordat la un numar de numai 49 de aviatori in cel de-al doilea razboi mondial). Conform Normelor privind acordarea Ordinului Virtutea Aeronautica cu Spade aprobate de Statul Major al Aerului (Arhiva M.Ap.N, fond 1377/dosar nr.6, pag.15-17, anul 1943), pentru ca un pilot de hidroavion sa obtina clasa Cavaler a Ordinului Virtutea Aeronautica era necesar sa aiba executate 150 de misiuni de razboi la inamic cu rezultate sigure.

Ca o comparatie pentru pilotii de vanatoare aceasta clasa se putea obtine in urma doborarii a 10 avioane inamice sau dupa caz a combinarii numarului de misiuni executate cu rezultate sigure (pana la 150) cu doborari de avioane (pana la 10). Conform datelor oferite de istoricul Marin Silea in articolul ” Ordinul Virtutea Aeronautica – ordin unicat cu specific aviatic, acordat in intreaga istorie a aviatiei personalului navigant ” publicat in Buletinul Muzeului Militar National nr.1/2003, clasa Cavaler a Ordinului Virtutea Aeronautica cu Spade a fost acordata in cazul a doar 366 de aviatori romani in al doilea razboi mondial.

Pe fondul reorganizarii unitatilor de aviatie dupa incheierea razboiului in 1945 este repartizat ca ofiter subaltern in Flotila 6 Informatii. In acelasi an 1945 pe 14.12. se casatoreste cu Maria Tudor, farmacista cu care va avea doi copii ( Iuliu nascut in 1946 – decedat 1986 si Livia nascuta in 1948 ).

La inceputul anului 1946 incepand cu luna februarie este trimis la cursul de initiere E.C.P. in vederea numirii ca si comandant secund pentru E.C.P. in cadrul Comandamentului Depozite Aeronautice. Absolva acest curs si este numit in data de 5.03.1946 Comandant secund pentru E.C.P. in cadrul unitatii mentionate. De mentionat ca la acel moment Inspectoratul General al Armatei pentru Educatie, Cultura si Propaganda era din punct de vedere legal o structura a armatei regale romane si ocuparea unei functii de comanda intr-o unitate sau alta structura a armatei era conditionata de un parcurs care nu putea ocoli aceasta noua structura aparuta. Comandantul secund pentru E.C.P. era practic comandantul adjunct al unitatii respective. In continuare Capitanul aviator Traian Popteanu isi continua activitatea in Comandamentul Depozite Aeronautice

pana in luna Mai a anului 1946 cand reumatismul de care sufera se manifesta tot mai acut si este nevoit sa se interneze la Sanatoriul din Herculane pana la data de 1.06.1946. Tratamentul nu da rezultatele scontate astfel ca se impune a fi pusa in discutie trecerea in retragere din activitate. Ca urmare in baza rezolutiilor comisiilor medicale si administrative i se aproba prin Decretul regal nr. 3216/11.11.1946 trecerea in pozitia de retragere incepand cu data de 1.10.1946 cu gradul de Capitan – comandor aviator in retragere beneficiind de pensie militara. De mentionat ca anterior prin Decretul Regal nr. 2615/26.08.1946 fusese avansat la gradul de Locotenent – comandor aviator la data de 23.08.1946.

Incheind acest important capitol al vietii sale cu un copil pe cale se nasca decide impreuna cu sotia sa se stabileasca in Constanta. Locuieste initial la socrii sai pentru ca ulterior sa se stabileasca in Localitatea Mihail Kogalniceanu ( la acel moment Comuna Ferdinand ) unde sotia sa Maria Popteanu obtine aprobare si deschide o farmacie privata. In aceasta perioada se ocupa de agricultura si de aprovizionarea farmaciei . In data de 13.09.1946 i se naste primul copil Iuliu iar in data de 25.10.1948 cel de-al doilea fiica sa Livia.

Lucrurile pareau initial intrate pe un fagas de normalitate insa dupa momentul 31.12.1947 si crearea Republicii Populare Romane viata lui si a multor altora va inregistra schimbari dramatice. La 1.04.1949 se nationalizeaza farmacia sotiei sale, unica din localitate. Ca urmare cei doi soti sunt nevoiti sa se mute cu cei doi copii mici la Mangalia unde a putut gasi de lucru Maria Popteanu ca farmacist la farmacia de stat din aceasta localitate. Li se repartizeaza o casa insalubra, veche si deteriorata in care efectiv le ploua in casa. El nu isi poate gasi serviciu in Mangalia, insa reuseste la data de 12.06.1949 sa se angajeze ca sef de foraj la Divizia Geotehnica a Canalului Dunare – Marea Neagra.

Aici are ghinionul sa-l cunoasca pe inginerul geolog Marinescu Cristea care ii este sef in cadrul Diviziei Geotehnice. Acest personaj provenit diintr-o familie instarita (proprietari de teren petrolifer ) dupa ce efectueaza in anii 30 studii universitare la Academia de mine din Freiburg Germania revine in tara in anul 1937 si se inscrie in miscarea legionara, in 1940 devenind sef de cuib legionar. In aceasta calitate ia parte la actiunile huliganice organizate de legionari pentru confiscarea bunurilor evreiesti din orasul Ploiesti, participand si la rebeliunea legionara din ianuarie 1941. Pentru acest fapt este condamnat la 3 ani inchisoare sub regimul Antonescu, fiind gratiat insa in anul 1943. Cu aceasta ocazie scapa de plecarea pe front si in 1943 cand se elibereaza din inchisoare se angajeaza la firma Continental ce avea reprezentanta și in Romania. Dupa razboi reuseste sa se incadreze ca si cadru didactic in invatamantul superior la Politehnica din Timisoara intre 1946 -1948, inscriindu-se totodata in Partidul Muncitoresc Roman. Din punct de vedere profesional nimeni nu are ce sa-i reproseze ba este chiar vazut ca o amenintare de alti colegi prin prisma studiilor prestigioase pe care le avea. Ca urmare in cele din urma trecutul sau legionar este scos la iveala de rivalii sai profesionali fapt ce determina excluderea sa din P.M.R. si mutarea sa mai intai la Institutul Carbunelui din Petrosani si mai apoi la 12.01.1950 la Directia Geotehnica a Canalului Dunare – Marea Neagra. Fiind o persoana extrem de orgolioasa si in acelasi timp fiind realmente frustrat de situatia in care se afla in sensul ca nu mai intrevedea nici o posibilitate de ascensiune pe scara sociala in contextul politic existent Inginerul Marinescu Cristea incepe sa fie preocupat de formarea a diferite comitete, comandamente si organizatii anticomuniste menite sa duca la caderea regimului. In colaborare cu tanarul idealist de numai 20 de ani Aurel Vostinaru ( muncitor la Canal ) hotaraste sa puna bazele unei organizatii anticomuniste care inca din fasa este in vizorul atent al Securitatii Statului. Fiecare dintre cei doi incearca sa coopteze in aceasta organizatie denumita pompos de Securitate ” VULTURII DACIEI ” tot mai multi membrii. In consecinta Marinescu Cristea se orienteza sa recruteze printre altii si pe subalternii sai Capitan comandorul av. Traian Popteanu precum si pe Locotenent comandorul de marina Gheorghe Simionescu angajat si acesta ca sef de foraj la Divizia Geotehnica a Canalului. Ca urmare in cateva randuri , respectiv doua intalniri pe strada, o intalnire la restaurant dupa serviciu, o vizita facuta chiar la Marinescu acasa de catre cei doi, acesta incearca sa-i convinga pe cei doi fosti ofiteri sa faca parte dintr-un comandament al organizatiei menit sa preia puterea in tara in cazul in care anglo americanii (in care multi isi puneau sperantele si visele desarte la acel moment ) ar ajunge in tara sa elibereze Romania. Traian Popteanu este reticent la aceste propuneri pe care le apreciaza ca fiind aventuriste, insa fiind vorba de seful sau spune in final ca urmeaza sa se mai gandeasca. Comandorul Simionescu ( si el fost combatant in Flotila de Hidroaviatie ca observator aerian, Cavaler al Ordinului Virtutea Aeronautica de Război cu Spade si autor al scufundarii unei nave sovietice cu ocazia unei misiuni desfasurate in data de 29.06.1941 la Gurile Dunarii -Oceacov, fapta pentru care a și fost distins cu Crucea de Aur a Ordinului Virtutea Aeronautica de Război cu Spade) pare mai entuziast sa accepte intrarea intr-o astfel de organizatie. In final cei doi ofiteri isi vad de treaba si incearca sa-l evite pe Marinescu insa toate aceste intalniri fusesera deja monitorizate de Securitate prin informatorul Alexandru Vasile omul de incredere al Inginerului Marinescu Cristea. Urmarea e una fireasca pentru acele timpuri, Traian Popteanu si Gheorghe Simionescu sunt arestati in a doua zi de Craciun 26.12.1950. Ulterior sunt condamnati la 4 ani de inchisoare pentru crima de uneltire contra ordinii sociale prin sentinta penala nr.400/18.05.1951 pronuntata in Dosarul 478/1951 al Tribunalului Militar Constanta. Marinescu si Vostinaru primesc 15 ani inchisoare si sunt deasemenea condamnate la diferite pedepse cu inchisoarea alte 11 persoane care au colaborat cu acestia sau doar li s-a propus sa faca parte din organizatia anticomunista. In perioada procesului lui Traian Popteanu i se mentinuse starea de arest iar dupa condamnare executa pedeapsa cu inschisoare la Poarta Alba si Coasta Galesu. Este eliberat din inchisoare la data de 24.12.1954 in Ajunul Craciunului si se intoarce in Constanta la familia sa. In inchisoare se specializase ca cioplitor in piatra, o meserie foarte grea dar care putea aduce ceva mai multe venituri. Asa ca lipsit de pensia militara ( sistata de comunisti in 1950) pe care nu o va mai redobandi niciodata se angajeaza la 1.01.1955 ca cioplitor in piatra si montor la Santierul M.F.A din Mamaia. Urmele muncii lui inca se mai regasesc in parte pe fatada Hotelului Bucuresti actual IAKI din Mamaia si chiar in Constanta in parcul Teatrului de Stat. O alta dovada a maiestriei sale in meseria de cioplitor in piatra este si crucea de marmura pe care singur si-a cioplit-o ( si care depozitata zeci de ani in curtea casei socrilor sai dupa moartea sa in 1997 a fost slefuita si pusa la capataiul mormantului sau de catre familie ). Urmeaza diferite munci de acest gen desfasurate pe santierele din tara ca cioplitor in piata, mozaicar, sobar, izolator, betonist, ditribuitor materiale, tehnician statie beton. In cele din urma se pensioneaza ca maistru de la Intreprinderea de reparatii si prestari constructii Ilfov la data de 10.08.1979. In aceasta perioada urmare a statutului sau de fost detinut politic urmarit in continuare de Securitate ii este afectata si viata de familie fiind nevoit sa divorteze in anul 1961 si sa se izoleze de cercul sau de cunostiinte. Dosarul sau de urmarire informativa va fi inchis de Securitate abia la data de 27.09.1974. In anii 60 se va recasatori in Bucuresti unde isi stabilise noul domiciliu cu distinsa d-na Elisabeta Teodorescu ( licentiata in geografie a Universitatii din Bucuresti ), persoana ce i-a stat alaturi pana la sfarsitul vietii acesteia ( 1996 ). De altfel munca sa pe diverse santiere din tara si mutarea sa in Bucuresti cu ruperea sa de cercul de cunostiinte avut anterior va face destul de dificila urmarirea sa de catre Securitate , care periodic incerca sa il localizeze si sa planteze informatori in proximitatea sa. Foarte interesante sunt si caracterizarile pe care diversi ofiteri de securitate i le fac in aceasta perioada . Astfel din Raportul Serviciului VII din Directia Regionala Constanta a Securitatii nr.72/70816 din 12.10.1960 , semnat de Capitan de securitate Vieru Marin aflam urmatoarele :

„ Din datele obtinute de la sursele intrebuintate rezulta ca a fost condamnat pentru activitate legionara . In timp cat a fost arestat si sa calificat in meseria de petrar . Ca petrar a lucrat pe la diferite santiere de constructii din Constanta , iar in prezent lucreaza la T.C.E.H. . O perioada a fost plecat din orasul Constanta in Mangalia unde a lucrat tot ca petrar .

In vara anului 1959 din unele discutii familiare se desparte de sotie necunoscandu-se cauzele de fond . Dupa ce se desparte de sotie nu se cunoaste unde s-a stabilit cu domiciliu nici daca mai domiciliaza in orasul Constanta .

Cat a domiciliat la aceasta adresa este cunoscut ca element linistit si relatiile le avea formate cu locatarii de la aceiasi adresa .

In ultimul timp era vazut rare ori la domiciliu iar sotia sa afirma ca se afla cu serviciul plecat prin regiune si in special pe litoral .

Obiectivul este un element capabil insa in ultimul timp devenise foarte retras si evita intimitatile sau relatiile la domiciliu . In familie ducea o viata modesta insa relatiile familiare nu era bune .

Din aceasta cauza era vazut mai mult singur . Nu a fost observat cu manifestari dusmanoase la domiciliu , insa dovedea pasibitate in probleme cu caracter politic , evitand de a purta discutii in acest sens . Avere proprie nu poseda . ” .

Totodata prin nota din 10.11.1969 data de Maior de securitate Badea Constantin acesta mentioneaza:

„ In ziua de 10.XI-1969 am contactat pe Popteanu Traian la domiciliul acestuia . Din discutii a rezultat ca lucreaza ca monitor pe santierul Trustului 3 Constructii execuand diverse lucrari in provincie – acum are santierul la Calarasi . Vine in Buc. la 10 –15 zile . In Buc. nu are cunostinte si nici relatii , totul rezumandu-se la actuala sotie si cei doi copii studenti in Buc .

Este o fire inchisa , predominata de misticism . ”

In concluzie cam in aceasta nota s-a desfasurat restul vietii Comandorului de aviatie Traian Popteanu.

Odata cu evenimentele din Decembrie 1989 traieste alaturi de multi alti veterani de razboi ramasi in viata o satisfactie tardiva fiind avansat in anul 1990 la gradul de Colonel ( Comandor ) in retragere.

Va inceta din viata in data de 4.01.1997 in Constanta unde revenise in ultimii ani de viata.

Text: Mihai Popteanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s