17 IUNIE – Ziua de naștere a Aviației Române

17 IUNIE 1910 – PRIMUL ZBOR DIN ISTORIA AVIAŢIEI ROMÂNE

Pe 17 iunie 1910, românul, inginerul, inventatorul, aviatorul, eroul și pionierul Aviației Mondiale, AUREL VLAICU a realizat primul zbor din istoria aviaţiei române. Avionul a fost conceput, realizat şi pilotat în România de Aurel Vlaicu, iar zborul a avut loc pe Dealul Cotrocenilor, în Bucureşti. Era primul „avion naţional” – avion realizat de un român pe pământul României. Deşi n-a zburat decât vreo 50 de metri la o înălţime de 3-4 metri, Vlaicu a fost peste măsură de bucuros: „Nici Alpii nu mi-i închipuiam mai înalţi ca înălţimea la care mă ridicasem eu. Fiindcă patru metri erau pentru mine un record care-mi consacra maşina. Zburasem şi aceasta era principalul”.

ZBORUL – O POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT
Zborul, ca orice vis are tendinţa de a se transforma în realitate. Acesta a fost unul dintre cele mai arzătoare şi îndrăzneţe visuri pe care le-a avut omul, încă de la începuturile sale. Această năzuinţă a omului de a se avânta spre înalt, spre necunoscut, şi-a găsit, de-a lungul existenţei omenirii, o vie reflectare în mituri şi legende: de la păsările şi animale mitice şi zei şi eroi zburători până la încercările inocente de imitare a zborului păsărilor.
Cel mai reprezentativ rămâne, totuşi, acela al lui Icar, simbol al eroismului şi jertfelor omului pentru înfăptuirea zborului. În mitologia greacă, Dedal şi fiul său, Icar, au folosit aripi de ceară şi pene pentru a evada de pe insula Creta. Căldura soarelui a întrerupt zborul deasupra Mării Egee şi Icar s-a înecat.
Pe de o parte, cine nu a privit vreodată o pasăre pe cer, minunându-se şi totodată, gândindu-se că zborul e un lucru destul de simplu? Dintru început, oamenii visau că într-o zi şi ei vor putea zbura ca păsările. Pionierii aviaţiei mondiale au înţeles că pentru a putea zbura trebuie, mai întâi, să înţeleagă filosofia zborului, cum pot zbura păsările? Aşa au descoperit ei că aripile păsărilor nu sunt nişte suprafeţe netede, ci curbate, ceea ce permite aerului să producă o diferenţă de presiune deasupra şi sub aripi, ceea ce creează o forţă numită „portanţă”.
Astfel, atât păsările, cât şi planoarele şi avioanele realizează un „zbor mai greu de cât aerul”, în timp ce baloanele şi dirijabilele efectuează „zbor mai uşor decât aerul”, acestea fiind umplute cu aer cald sau cu gaze, precum heliu sau hidrogen, care sunt mai uşoare decât aerul din jurul lor.
Pe de altă parte, cu toate că zborul a pătruns în inimile multor oameni, puţini sunt aceia care au crezut cu toată fiinţa lor în transformarea acestui măreţ vis în realitate. Printre aceştia se numără şi fraţii Wright care, din fragedă copilărie visau să zboare. Credinţa lor a fost atât de mare, încât într-o zi au zburat cu un planor, realizând primul zbor motorizat.
Printre pionierii aviaţiei mondiale se numără şi inginerul Aurel Vlaicu, care din copilărie mărturisea cu voce tare credinţa lui în zbor: „Eu am să zbor!”. Paradoxal era că nimeni nu-l credea şi nu îl lua în serios, nici măcar familia lui care făceau glume pe seama lui. De pildă tatăl lui îi spunea: Măi Aurele, tu vei zbura când va zbura porcul din bătătura noastră. În ciuda neîncrederii şi a piedicilor puse de unii sau de alţii, Aurel Vlaicu reuşeşte să zboare cu primul avion construit de el în România, la 17 iunie 1910.
Totuşi, cum se poate explica sau ce reprezintă dorinţa de a zbura? Greu de explicat. Credinţa în puterea şi măreţia zborului, probabil că declanşează un război lăuntric ce dă naştere la o forţă, o energie creativă de neimaginat. În această situaţie, se poate spune, pe drept cuvânt, că orice vis poate deveni realitate, chiar şi zborul. Totul este credinţă, voinţă, inspiraţie, perseverenţă şi îndrăzneală indiferent de obstacolele pe care le întâmpini. Restul este pricepere şi talent. În această idee, se pare că Cerul nu este de partea celor indiferenţi şi fricoşi, ci dă un avânt incredibil celor îndrăzneţi.
În data de 15 iunie 2013, la Şcoala de Aplicaţie pentru Forţelor Aeriene “Aurel Vlaicu” de pe aerodromul Boboc s-a aniversat Centenarul Aeronauticii Militare printr-un spectacol aerian impresionant. Din program nu au lipsit zborurile demonstrative cu aeromodele, evoluţii solo şi în formaţie a unor aeronave, lansări de paraşutişti, desfăşurarea unui exerciţiu tactic cu aeronave şi forţe speciale, precum şi simularea unui bombardament de către piloţii Clubului Aerian Român.
Cu toate acestea, zborul, visul celor îndrăzneţi, merge mai departe! Puterea mistică a zborului, în mare parte, nu se poate exprima prin sentimente, pentru că atunci când simţi şi trăieşti magia zborului, nici o glorie a pământului, nici cel mai bun prieten, nici cea mai mare iubire, nimic din toate aceste lucruri nu mai prezintă importanţă pentru tine, în acele momente, căci trăieşti clipele veşniciei. Nu de puţine ori, omul cerului rămâne fără cuvinte la întrebarea: ce ai văzut acolo, sus…? Tăcere, tăcere, … poveste fără sfârşit.
Cer senin!

Text: Comandor (r) Ştefan Popa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s